Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/277

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


cuech
242



chi per mestiere è addetto alla preparazione e cottura dei cibi (gad. V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ cuoco Ⓓ Koch ◇ a) Tost laurovel cula plana, / Tost laurovel cula uega, / La Madona fova cuega. Tost laurovel kula plana, / Tost laurovel kula uega, /La madona fova kuega. PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:61 (grd.); b) Jan! và subit a dì a la cöga ch’i à n amisc incö a marëna Ĵeaǹ! và subit a dì a la coeuga ch’j’ha ‘ǹ amiŝ incoeu a marënna DeRüM, SëiseMiAmisc1833-1995:254 (MdR); c) Draco, le pröm cöch dl conte Draco, ‘l prum coug dl conte DeclaraJM, SantaGenofefa1878:12 (Badia).

cuech (grd., LD) ↦ cuech.

cuega Ⓔ mozione di cuech 6 1828 kuega (PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64)
mar. cöga grd. cuega caz. chega fod. cuoga
s.f. sg.
donna di servizio di un sacerdote (mar. V/P 1998, grd., fod. Ms 2005) Ⓘ perpetua Ⓓ Haushälterin eines Priesters, Pfarrersköchin ◇ a) Dut chël che ve ie de uega, / Messëise ve tenì. / Sce un ulëssa la cuega / Dijëis’ a de sci? Dut kel ke v’ie de uega, / Messëise ve tenì. / She un ulës la kuega / Diſhëise pa de shi? PlonerM, CuraziansBula1828-1915:64 (grd.).

cuega (grd.) ↦ cuega.

cueie Ⓔ COLLIGERE (EWD 2, 222) 6 1763 cheu ‘everto’ (Bartolomei1763-1976:72)
gad. cöie mar. chëie Badia cöie fas. coer moe. coar fod. coie col. cuié LD cueie
v.tr. Ⓜ cuei, coion, coiù
prendere dalla terra, dalle piante e simile, frutti e prodotti (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ cogliere, raccogliere Ⓓ pflücken, sammeln ◇ a) Chisc ghei é arnica, sënt ma ci bun odur, chësc ble é faidl salvare, á n tof sterch. Cöietenen pö ma, che döt é to chiló incërch chisc’ ghèi è arnica, sent’ ma ci bung odor, chesc’ blě e feid’l salvare, à ‘ng toff sterc. Couietene pouma, chè dutt è tō chilò incearc DeclaraJM, SantaGenofefa1878:45 (Badia); b) "Pice amabl, chisc é ciüfs ëi", respognô la uma; i n ó pa cöie valgügn por te "Picce amabile, chisc’ è ceuff ei", respognō la uma; i n’ò pa couie valgungn’ pur tè DeclaraJM, SantaGenofefa1878:45 (Badia); c) Y coiô söles crëpes y dai lëgns müstl süt, por i arjigné n pinic plü comodo al’ amarada. E coiō soulles creppes e dai lengn’s must’l sūtt, pur i arjignè ‘ng pinic’ plou comodo all’ amarada. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:71 (Badia); d) Guai a chi che vá do i plajëis proibis! Al mina de rové pro na cioscia de röses, y cöie n ciüf Guai a chicche va do i plajeis proibīs! El mina d’r’vè pro na ceŏscea d’rouſes, e couie ‘ng ceuff DeclaraJM, SantaGenofefa1878:124 (gad.)
p.p. come agg. Ⓜ coiù, coius, coiuda, coiudes
ottenuto attraverso la raccolta, la falciatura, ecc. (gad., fas. R 1914/99) Ⓘ raccolto Ⓓ geerntet ◇ a) Sot al brac portâl erba bela frësca, impormó coiüda Soutt al bracc’ portāle erba bella fresca, imp’rmò coiuda DeclaraJM, SantaGenofefa1878:93 (Badia)
cueie ju (gad. P/P 1966, fod. Ms 2005) Ⓘ raccogliere Ⓓ abpflücken ◇ a) Dai spinac ne pón cöie jö üa, o tó fighi dai giarduns. Dai spinac’ nè pong couie jou ūa, o to fighi dai giardungs. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:41 (Badia).

cueie (LD) ↦ cueie.

cueje Ⓔ COCERE ‹  COQUERE (EWD 2, 224) 6 1858 chot p.p. m.sg. (ZacchiaGB, Filamuscia1858*:3)
gad. cöje mar. cöje Badia cöje grd. cuejer fas. chejer bra. chejer moe. cöjer fod. cuoje amp. cuoe, coe, cuoi LD cueje
v.tr. Ⓜ cuej, cojon, cuet
sottoporre all’azione del fuoco o del calore (gad. A 1879; A 1895; P/P 1966; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; G 1923; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ cuocere Ⓓ kochen ◇ a) Dapò l’à portà su un pael de la lesciva. Chest jìa ben. L’à cot duc i sie sté te un colp Dapô la portà su un paöl dellô löschivô. Chöst schiô böng. La chot dutsch i siö stö tö un kolp ZacchiaGB, Filamuscia1858*:3 (bra.)
cueje su (gad.) Ⓘ ribollire fig., accendersi fig.Ⓓ aufwallen fig. ◇ a) Spordüs a chëstes parores se ciari un l’ater y ales parores lorëntes dl om sant cojôl sö tl intern sentimënc inzerti Spurdūs a chestes parores sè ciarai ung l’at’r e alles parores lorantes d’l om sant cojōle sou t’ l interno sentimentg’ inzerti DeclaraJM, SantaGenofefa1878:114 (Badia).

cueje (LD) ↦ cueje.

cuejer (grd.) ↦ cueje.

cuer Ⓔ COR (EWD 2, 271) 6 1763 cheur ‘cor’ (Bartolomei1763-1976:72)
gad. cör mar. cör Badia cör grd. cuer fas. cher caz. cher bra. cher moe. cör fod. cuor amp. cuore, cuor LD cuer
s.m. Ⓜ cuers
1 organo muscolare, centro della circolazione sanguigna (gad. B 1763; A 1879; A 1895; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; G 1923; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ cuore Ⓓ Herz ◇ a) Lasciundi vire, y sce t’os propi avëi sanch, fori plütosc la spada tl cör a Golo. Lasceundi vire, e s’ t’ os propi avei sanc’, fŏri plouttosc’ la spada t’ l cour a Golo. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:28 (Badia)
2 fig. nell’uomo, la parte del petto dove si trova il cuore (gad.) Ⓘ cuore Ⓓ Herz ◇ a) "O mi caro fi" sospirëiera intan ch’ara se drucâ al cör chë püra creatöra, te chësc lüch orido este destiné de gní al monn. "O mi caro fì" sospireiela intang ch’ella sè druccā al cour che pura creatura, te chesc’ luc orrido ēste destinè de gnì al mon. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:16 (Badia)
3 fig. sede dei sentimenti, dei moti dell’animo, degli affetti (gad., grd., fas., amp.) Ⓘ cuore Ⓓ Herz ◇ a) ie ve prëie cun fidanza d’armé mi cuer dëibl cun na gran pazienza a supurté i travaies de chësta vita je ve preje cun fidanza d’arme mi cuer deibl c’ una gran pazienza a superte i travajes de chesta vita RungaudieP, LaStacions1813-1878:90 (grd.); b) Sce ne n’ësse la fidanza / De ve l dì a Vo, seniëur, / Cie che ie l mi dulëur, / Che me druca tan l cuer. She ne n’ësse la fidanza / De vel di a Vo, seniëur, / Cieke ie l mi dulëur, / Ke me druka tan l kuer. PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:59 (grd.); c) El par un’anima persa, / duto stiza, duto fiel, / ma in cuor ‘l ea vizeversa / duto festa, duto miel. El par un’ ànima pèrsa, / duto stiz̄a, duto fiél, / ma in cuór l’èva viz̄evèrsa / duto fèsta, duto miél. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:116 (amp.); d) Y chël che al nes á dit / Tl cör nes restel scrit. E cal chë Al n’es ha dit / Tel cör n’es rëstël scrit. PescostaC, SonëtCoratBadia1852:3 (Badia); e) Cuore donca da Zacheo! / No voron restà inaos! / Parché ancuoi ‘l é ‘l Giubileo / E par El, e anche par nos. Cuore donca da Zachéo! / No voron restà in avòs! / Parchè ancuoi l’è ‘l Giubileo / E par El, e anche par nos.