Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/273

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


croton
238


tes. Ang po dì, che te ‘ng corp fresc e san abitale ‘ng spirito fresc e san; capi de na sort deng natural, ch’ang ürta ma sceoucch’ i giai da crottung soulles munts altes. DeclaraJM, TCazöla1850*-2013:266 (Badia).

crotun (gad., mar., Badia) ↦ croton.

crou (gad.) ↦ creve.

crousc Ⓔ CRUX (EWD 2, 327) 6 1813 crousch (RungaudieP, LaStacions1813-1878:91)
gad. crusc mar. crusc Badia crusc grd. crëusc fas. crousc caz. crousc bra. crousc moe. crosc fod. crousc col. crosc amp. crosc LD crousc MdR crusc
s.f. Ⓜ croujes
1 oggetto, segno, simbolo a forma di croce (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ croce Ⓓ Kreuz ◇ a) Gejù tol la Crëusc sula sciables. Giesu tol la Crousch sulla Schables. RungaudieP, LaStacions1813-1878:89 (grd.); b) A la fin i tómel ite d’i mëte inte süa cassa e de mëte na crusc benedida lassura. A la fiǹ i tomel ite d’i mëtte inte süa cassa e de mëtte na cruŝ benedida lassura. DeRüM, VizBëire1833-1995:274 (MdR); c) Al prum portaa na crousc e i autres na bara cuerta de neigher. Al prum portaa no crous, ö i autres nô bara cuerta dö neiger. ZacchiaGB, ZecheVita1858*:3 (bra.); d) intan ch’ara dormî i êl tomé de man la picera crusc de lëgn intang chella dormì i ēle tomè d’mang la piccera crusc’ d’lengn’ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:71 (Badia)
2 condizione tormentosa provocata dall’assiduità del dolore (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. L 1933; F 2002, fas. A 1879; DA 1973, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. Q/K/F 1982; C 1986, MdR) Ⓘ tormento, preoccupazione, pena Ⓓ Pein, Kummer ◇ a) olà che le Signur Idie à piantè na gran fortüna e benedisciun, ilò mënel inće crusc e tribolaziuns olà che le Signur Iddie ha piantè ‘na graǹ fortüna e benediŝiun, illò mënel inçhié cruŝ e tribolaziuǹs DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:261 (MdR); b) Racomanede a Dio vigne de / Üsc laurs y crusc y ince pasciuns! Racomanödö a Dio vignödö / Üsch laurs i crusc e intgio paschiungs AgreiterT, ConLizonza1838-1967:134 (mar.); c) Y düc fô dër coriusc / Sc’ ai n’odô, fôi plëgns de crusc. E dütg fo dar corius / S’ ai n’odò foi plains de crus. PescostaC, SonëtCoratBadia1852:4 (Badia); d) Canche son pa te Gherdëina / Nëus ulon pa se la goder / Ai pensieres, ala crëujes / Nëus ne ulon pa plu pensé. Can che sumpa ‘n te Gardeina / Neus volumpa se la gudè / Ai pensieres, a le creuses / Neus ne ulon pa plu pensé. ZacchiaGB, GardeneraD1858*-1995:174 (grd.); e) pona messësses fé do, che tu fajësses forsci valguna culëtes de plu, y no unisses plu a cësa, y ie ësse na crëusc de mancul pòna muesseses fè dò, che tu faŝsèses forsi alcuna culèttes de plu, y no unisses plu a tgèsa, y jö èss na crouŝ de mancul VianUA, JanAmalà1864:199 (grd.); f) Bun coraje, Genofefa, maius crusc te poste aspeté ciamó Bung coraggio, Genofefa, maiùs crusc’ tè poste aspettè ciamò DeclaraJM, SantaGenofefa1878:15 (Badia)
en crousc (grd. L 1933, fas.) Ⓘ di traverso Ⓓ quer, kreuzweise ◇ a) L’à vardà n pech stroz, a veder chisc pecei duc en crousc e reversé un sora l’auter e l disc: Tu t’es auter mior e più svelt che gé a fèr chest lurier. El a vardà un pek stroʒ, a veder kis pečei duč in crouš e reversè un sora l auter e el diš: Tu ti es auter mior e più svelt ke ğe a fèr kis lurier. BrunelG, Cianbolpin1866:18 (caz.) ◆ fé la

crousc (grd.) Ⓘ fare il segno della croce Ⓓ bekreuzen, bekreuzigen ◇ a) Svardënes dala stries, / Rie ëiles dl malan. / […] / Per Triech ciacëles ju, / Fajëi la crëusc lessù. Svardënes dala stries, / Rie ëiles del malan. / […] / Per Triek ciacëles ſhu, / Faſhëi la krëush lessù. PlonerM, CuraziansBula1828-1915:65 (grd.).

crousc (fas., caz., bra., fod., LD) ↦ crousc.

crozefis (fas.) ↦ cruzefis.

crozifighé (fod.) ↦ cruzefijé.

cru Ⓔ dtir. krû (Q/K/F 1982:81) 6 1844 cru (DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:116)
amp. cru
s.m. Ⓜ crus
antica moneta di poco valore (amp.) Ⓘ soldo Ⓓ Kreuzer ◇ a) O ch’el disc, che ‘l non à un scheo, / o ch’el à da baratà; / podé ben i dì "ve preo", / gnanche un cru no i cabolà. O ch’el disc, che ‘l non a un schèo, / o ch’el a da baratà; / podé ben i di "ve preo", / gnanche un cru no i cabolà. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:116 (amp.).

cru (amp.) ↦ cru.

cru (fod., amp.) ↦ cruf.

crü (gad., mar., Badia) ↦ cruf.

crude Ⓔ CRŪDUS (EWD 2, 326), gad. cröde (vs. crü) x influenzato da ven. crudo (GsellMM) 6 1878 crude (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:61)
gad. cröde mar. cröde Badia crüde fod. crude amp. crudo
agg. Ⓜ crudi, cruda, crudes
1 insensibile, senza pietà (gad. V/P 1998; DLS 2002, fod. DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002) Ⓘ crudele Ⓓ grausam ◇ a) O! os muraies malinconiches, che nes sarëis fora dl monn, scemia che bagnëis chësta amabla creatöra, sëis impó manco crödies, co i uomini O! os mureies malinconiches, che nes serreis fora d’l mon, semìa che bagneis chest’amabil creatura, seis impò manco crudies, che li uomini DeclaraJM, SantaGenofefa1878:17 (Badia)
2 rigido, inclemente (detto del clima) (gad., fod. P/M 1985; Ms 2005) Ⓘ crudo Ⓓ streng ◇ a) en confidënza en Os poi aspeté a pora nia le gran frëit, y i vënc crödi e in confidenza in Os poi aspettè a pora nia ‘l grang freit, e i ventg’ crudi DeclaraJM, SantaGenofefa1878:35 (Badia); b) le plü bel de sarëgn da d’aisciöda é, en confrunt ala belëza y ala löm dl paraisc, nia plü co na nöt crödia y foscia d’invern ‘l plou bell dè serengn’ da d’aingsceuda è, in confronto alla bellezza e alla lum d’l Paraisc’, nia ploucche na noutt crudia e foscea d’ingvēr DeclaraJM, SantaGenofefa1878:64 (Badia)
3 manchevole, insufficiente, inadeguato (gad.) Ⓘ scarso Ⓓ knapp ◇ a) Le möt, dala nascita insö ausé a püch y a n cröde nudrimënt ‘L mutt, dalla nascita ingsou auſè a puc e a ‘ng crude nutriment DeclaraJM, SantaGenofefa1878:61 (Badia)
4 difficile a sopportare (gad.) Ⓘ duro Ⓓ hart ◇ a) La mort é döra por chi che mör y gonot por chi che resta, mo no da öna pert, no dal’ atra é cis crödia la mort dl iüst, porcí ch’al é Idî che consolëia le moribondo La mort è dura pur chicche mour e gonot pur chicche resta, mo no da una pērt, no dall’ atra è ceìs crudia la mort d’l giust, purcicch’ el è Iddì ch’consola ‘l moribondo DeclaraJM, SantaGenofefa1878:79 (Badia)
s.m. sg.
asprezza, rigidezza del clima (gad., fod. Pz 1989, amp. Q/K/F 1982; C 1986) Ⓘ crudezza Ⓓ Strenge ◇ a) mo la uma, prinzipëssa de jintil sanch, trata sö tla comodité te beles stanzes, ne n’ê plü capaze de resiste tl cröde de chëra caverna mo la uma, prinzipessa d’jintil sanc, tratta sou t’