Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/270

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


Crist
235


1 a) Oh uomini pescimi y da orëi crou O uomini pessimi e d’a orei crêo DeclaraJM, SantaGenofefa1878:74 (Badia).

crì (grd.) ↦ chirì.

crianza (Badia, grd.) ↦ cherianza.

criatura (grd.) ↦ creatura.

cricé (fod.) ↦ scricé.

cridà (col., amp.) ↦ cridé.

cridar (bra., moe.) ↦ cridé.

cridé Ⓔ QUIRĪTĀRE (EWD 2, 103) 6 1844 crida (DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:114)
fas. cridèr caz. cridèr bra. cridar moe. cridar fod. cridé col. cridà amp. cridà
v.intr. Ⓜ crida
1 emettere suoni o parole con voce altissima o alterata (fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. T 1934) Ⓘ gridare, urlare Ⓓ schreien ◇ a) Enlouta chisc lères i à ben scomenzà a cridèr: "Gei jù, gei jù!" In la uta kiš leres i à ben scomenʒà a krider: "Ǧei ʒ̉u, ğei ʒ̉u!" BrunelG, Cianbolpin1866:15 (caz.)
2 venire a contrasto con qualcuno in modo violento e ingiurioso (amp. Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986) Ⓘ altercare, litigare Ⓓ streiten, zanken ◇ a) Passando par na vila, sete o oto / i cridaa fra de lore e i se dijea Pašando par na vila, sete o oto / i cridaa fra de lore e i se digea DegasperF, TenpeAdes1862-1974:473 (amp.)
v.tr. Ⓜ crida
rimproverare, redarguire con un tono di voce alto e concitato (fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, amp. Mj 1929; C 1986) Ⓘ sgridare Ⓓ schimpfen ◇ a) El no varda i outre in faza, / ch’el vó tende ai fate suoi, / e s’ i crida, el no s’ inpaza, / ch’el no serve a pì paroi. El no varda i òutre in faz̄a, / ch’el vo tènde ai fate suoi, / e s’ i crida, el no s’ inpaz̄a, / ch’el no sèrve a pi paroi. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:114 (amp.); b) Un i cridaa a un outro, che ‘l parlaa da mato e da musciato. Un i cridava a un autro, ch’el parlava da matto e da musciatto. PlonerM, Erzählung1AMP1856:23 (amp.).

cridé (fod.) ↦ cridé.

cridèr (fas., caz.) ↦ cridé.

cridlé Ⓔ dtir. krîglen ‘röcheln’ (GsellMM) 6 1858 cridla (PescostaC, OrcoIocl1858-1994:235)
gad. cridlé mar. cridlé Badia cridlé
v.intr. Ⓜ cridla
emettere, respirando a fatica, un rantolo (gad. V/P 1998) Ⓘ rantolare Ⓓ röcheln ◇ a) Tl müs i vëgnel na burta gran rogna, / al cridla y smociogna ch’al é na vergogna. Tl müs i vëgnel na burta gran rogna, / al cridla y smoćiogna ch’al é na vergogna. PescostaC, OrcoIocl1858-1994:235 (Badia).

cridlé (gad., mar., Badia) ↦ cridlé.

crido Ⓔ it. grido 6 1860 cride pl. (DegasperF, AgostinoCostantini1860:1)
amp. crido
s.m. Ⓜ cridi
voce emessa con forza, gridando (amp. Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986) Ⓘ urlo, grido Ⓓ Schrei ☝ scrai
tré n crido (amp.) Ⓘ gridare Ⓓ schreien ◇ a) Sentì da un ciou a ‘l outro del paes / Che dute tira cride e fesc un ves. Sentì da un ciau all’ autro del paes / Che dute tira cride e fesc un ves. DegasperF, AgostinoCostantini1860:1 (amp.).

crido (amp.) ↦ crido.

crié Ⓔ it. creare ‹ CREĀRE (EWD 2, 316) 6 1763 criè ‘creo’ (Bartolomei1763-1976:76)
gad. cherié mar. cherié Badia crié grd. crië fas. creèr bra. crear fod. creé col. creà amp. creà LD crié
v.tr. Ⓜ crieia, cherion, cherié
1 trarre, far nascere dal nulla, riferito specialmente a dio (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879, LD DLS 2002) Ⓘ creare Ⓓ schaffen, erschaffen ◇ a) Ël á cherié sorëdl, la löna, les stëres El à c’riè sored’l, la luna, les sterres DeclaraJM, SantaGenofefa1878:46 (Badia); b) Cotan de beles cosses á cherié le bun Dî Cutang d’belles coses à cr’iè ‘l bung Dì DeclaraJM, SantaGenofefa1878:101 (Badia)
2 far nascere, formare, dare origine a qualche cosa (gad. B 1763; A 1895; Ma 1950, fas. R 1914/99, amp.) Ⓘ creare, formare Ⓓ bilden ◇ a) Una comiscion i à creà, / Parché ra śisse a vede Una Commission i a creá, / Parché a zise a vede Anonim, Monumento1873:1 (amp.).

crié (Badia, LD) ↦ crié.

crië (grd.) ↦ crié.

crigna Ⓔ prelat. *CRINEA (Gsell 1989a:149) 6 1836 krigna (BrunelG, Fenì1836-2013:354)
gad. crigna mar. crigna Badia crigna grd. crinia fas. crigna bra. crigna fod. crigna amp. crigna LD crigna
s.f. Ⓜ crignes
cassetta quadrata o rettangolare incastrata in un mobile ove scorre orizzontalmente (fas. R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Ms 2005) Ⓘ cassetto Ⓓ Schublade ◇ a) Dapò me cogne contentar de aer / Per scrivania na crigna de armer Dapò me kogne kontentar de aèr / Per skrivania na krigna de armèr BrunelG, Fenì18362013:354 (bra.).

crigna (gad., mar., Badia, fas., bra., fod., amp., LD) ↦

crigna.

crignot Ⓔ deriv. di crigna (EWD 2, 317) 6 1813 kriniot (PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:63)
grd. criniot
s.m. Ⓜ crignoc
vaschetta in legno, talvolta costituita da un tronco di albero scavato, dove si mette il mangiare per i maiali (grd. G 1923; L 1933; F 2002) Ⓘ trogolo Ⓓ Napf, Trog ◇ a) Dut i jiva bel de man / La manea y l gran paian, / Y fajova mé te n bòt / Tost na mëisa o n criniot Dut i ſhiva bel de man / La manea i l gran pajan, / I faſhova me te n bot / Tost na mëisa o n kriniot PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:63 (grd.).

criminal Ⓔ it. criminale / dt. kriminal 6 1878 criminale f. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:122)
gad. criminal Badia criminal grd. criminel fas. criminèl LD criminal
agg. Ⓜ criminai, criminala, criminales
arc. relativo alle pene dal punto di vista giudiziario (gad.) Ⓘ penale Ⓓ straf- ◇ a) Por sentënza criminala êl condané ala mort, por colpa de caluniadú, infedel, y de trëi omizig Pur sentenza criminale ēle cundannè alla mort, pur colpa d’calunniatore, infedele, e d’trei omizidi DeclaraJM, SantaGenofefa1878:122 (Badia).

criminal (gad., Badia, LD) ↦ criminal.

criminel (grd.) ↦ criminal.

criminèl (fas.) ↦ criminal.

crina (col.) ↦ clina.

crinia (grd.) ↦ crigna.

criniot (grd.) ↦ crignot.

Crist1 Ⓔ it. Cristo 6 1813 (Giesu) Cristo (RungaudieP, LaStacions1813-1878:89)
gad. Crist Badia Crist grd. Crist fas. Crist fod. Crist amp. Cristo LD Crist MdR Cristo
s.m. sg.
appellativo di gesù (gad. A 1879; DLS 2002, grd. G 1923;