Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/256

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


corì
221


2002) Ⓘ rincorrere, correre dietro Ⓓ nachlaufen ◇ a) Il faure ge à coret dò e l’à vedù che l’é jit ite per un busc da soricia. Il faurö gö ö corröt dô ö la vedù chö lö schit itö per un busch da soritscha. ZacchiaGB, Filamuscia1858*:7 (bra.) ◆ core encontra (grd., fas., amp., MdR) Ⓘ correre incontro Ⓓ entgegenrennen ◇ a) Canche ël fova mo dalonc da ël, l à udù si pere, y se à muet a cumpascion, iel cors ncontra y tumà ntëur l col, y l à bussà. Canche el fóa mo da lontsch da el, l’ha udú si pére, y se ha muet a compaschiong, joel cors incontra, y tumá intour el coll y l’ha bussá. HallerJTh, FigliolProdigoGRD1832:141 (grd.); b) so père l’à vedù, e menà a compascion l’é coret encontra, l’à abracià entorn l col, e bossà so pére l’a vedú, e mená a compassion l’é corrét incontra, l’a abbratsché intorn ‘l col, e bussá HallerJTh, FigliolProdigoCAZ1832:145 (caz.); c) Inte le vegnì achilò l’ài odü dalunc; i i sun corüda incuntra, mo inte un momënt l’ài perdü de vista. Inte le vegnì aquilò l’hai odü da lunĝ; j’i suǹ corrüda incuntra, mó int’ uǹ momënt l’hai perdü de vista. DeRüM, DonzelaComplimënt1833-1995:240 (MdR); d) e ‘l i fesc pecà, ‘l i core incontra e ‘l se lo tira al col e gli fes peccà, gli corre incontra el se lo tira al col ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:255 (amp.).

core (gad., mar., Badia, fod., amp., LD, MdR) ↦ core.

corè (Badia) ↦ coral.

corege Ⓔ it. correggere ‹ CORRIGERE (EWD 2, 276) 6 1878 coregger (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:72)
gad. corege Badia corege grd. corege fas. corejer moe. coreger fod. corege amp. corege
v.tr. Ⓜ corege
educare qualcuno sul piano pratico o morale, eliminando difetti, vizi, ecc. (gad.) Ⓘ correggere Ⓓ bessern ◇ a) por chësta gauja ál mené so proprio cariscim fi acioch’ Ël s’ impiegass a i corege pur chesta gausa àle m’nè so proprio carissimo Fi acceocch’ El s’ impiegass’ ai coregger DeclaraJM, SantaGenofefa1878:72 (Badia).

corege (gad., Badia, grd., fod., amp.) ↦ corege.

coreger (moe.) ↦ corege.

corejer (fas.) ↦ corege.

corel (fod.) ↦ coral.

corèl (fas.) ↦ coral.

corer (grd., fas., caz., bra.) ↦ core.

corëta (gad., mar.) ↦ culeta.

coreté (gad., mar.) ↦ culeté.

corezion Ⓔ it. correzione 6 1865 currezioŋs f. pl. (PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1)
gad. coreziun Badia coreziun grd. curezion fas. corezion fod. corezion amp. corezion LD corezion
s.f. Ⓜ corezions
l’azione e il modo di correggere, cioè di migliorare, o cercare di migliorare, moralmente (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, amp. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ correzione Ⓓ Verbesserung, Ermahnung ◇ a) La curezions de ti defec tuë su for cun gra y gën La currezioŋs de ti defetg tuà su fort con grà y gëŋ PerathonerJA, Nseniamënt1865*:1 (grd.).

corezion (fas., fod., amp., LD) ↦ corezion.

coreziun (gad., Badia) ↦ corezion.

corf Ⓔ CORVUS (EWD 2, 278) 6 1878 corv pl. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:33)
gad. corf mar. corf Badia corf grd. corf fas. corf fod. corf amp. croo LD corf
s.m. Ⓜ corfs
uccello dei passeriformi simile alla cornacchia nera (corvus coraX) (gad. A 1879; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; G 1923; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ corvo Ⓓ Rabe ◇ a) Zënzater sëise Os, che provedëis de spëisa i corfs ince d’invern sö por chisc crëps Zenz’ at’r seiſe Os, che provvedeis d’ſpeiſa i corv incie d’ingver sou pur chisc’ crepp DeclaraJM, SantaGenofefa1878:33 (Badia); b) Ince les spines incëria sorvësc a impedí, ch’i ri corfs ne pois ite a scarzé i pici Incie les spines incearia serv a impedì, ch’i rì corf nè posse ite a scarzè i piccei DeclaraJM, SantaGenofefa1878:50 (Badia).

corf (gad., mar., Badia, grd., fas., fod., LD) ↦ corf.

corgnera (mar.) ↦ corgnola.

corgnola Ⓔ CORNEOLA (EWD 2, 220) 6 1878 cognores pl. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:52)
gad. cognora mar. corgnera Badia cognora amp. cognora
s.f. Ⓜ corgnoles
frutto della rosa canina (gad. Ma 1950; P/P 1966; Pi 1967; V/P 1998, amp. Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002) Ⓘ coccola della rosa canina Ⓓ Hagebutte ◇ a) cina che les rötes da sleghes ê ciariades de bi früc fosc lominusc, chëres da röses de cognores cöcenes cina che les routes da sleghes ē ciariades d’bi fruttg’ fosc’ luminusc’, chelles da rouſes d’cognores couccenes DeclaraJM, SantaGenofefa1878:52 (Badia).

corí (mar.) ↦ corì.

corì Ⓔ COOPERĪRE (EWD 2, 365) 6 1763 corì ‘tego, obduco’ (Bartolomei1763-1976:75)
gad. curí mar. corí Badia curí grd. curì fas. corir fod. curì col. curvì LD corì
v.tr. Ⓜ cuer, corion, corì
1 mettere una cosa sopra, davanti o attorno a un’altra allo scopo di proteggere, nascondere, chiudere e sim. (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ coprire Ⓓ bedecken ◇ a) Sce duncue Idî cür le ciamp de n te bel mantel, ne fajarál mo chël tan ince por os, jënt de pücia fede? Se dunque Iddì cūr ‘l ciamp deng n’te bell mantell, nè faralle mo chel tang incie pur os, jent d’pucia fede? DeclaraJM, SantaGenofefa1878:40 (Badia); b) La löna ê bele jö, niui folá curî le cil, incëria döt scurité y n gran vënt urlâ inanter chi lëgns. La luna ē belle jou, nioi follà curī ‘l ceìl, incearia dutt scuritè e ‘ng grang vent urlava inant’r chi leng’s. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:31 (Badia)
2 riparare, proteggere, nascondere qualcosa mettendovi sopra o intorno qualcos’altro (gad. DLS 2002, grd. DLS 2002, fas. DLS 2002, fod. DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ coprire Ⓓ zudecken ◇ a) Chiló sön mi cör palsa y scialdete, che tüa püra uma ne n’á ’ci na fascia da te curí ne. Chilò soung mi cour palsa e scealdete, chè tua pūra uma nen à ci na fascéa da té curì nè. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:17 (Badia); b) Da sëra y ia por la nöt, y söla doman, olache l’aria é plü frëida, vëgnel le vedl vicel y destënn porsura les ares, por curí i pici acioch’ ëi ne patësces frëit. Da sera e ia pur la noutt, e soulla dumang, ullacche l’aria è plou freida, vegnel ‘l ved’l viccell e destenn pursura les ares, pur curì i piccei acceocch’ ei ne patesce freit. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:50 (Badia)
p.p. come agg. Ⓜ coris, corida, corides
che presenta la superficie caratterizzata da uno strato uniforme o da una grande abbondanza di