Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/170

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


cert
135


mammifero ruminante degli artiodattili (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; Q/K/F 1988; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ cervo Ⓓ Hirsch ◇ a) I consonanc sona sciöche tl talian, tolon fora le c, che dan e sona tsch todësch; p. e. cerf - cervo I consonanti sona sceoucche t’l taliang, tolando fora ‘l c, che dang e sona tsch todesc; p. e. cerf - cervo DeclaraJM, SantaGenofefa1878:III (Badia); b) an alda n romú tles fëies sëces por tera, y söl büsc da jí tl anter comparëscel na cerva ang alda ‘ng rumù t’ les fouies seccies pur terra, e soul būsc’ da ji t’ l ant’r comparesc’ ‘l na cerfa DeclaraJM, SantaGenofefa1878:34 (Badia); c) I corgn do l’ujo, ingherdenî por le bosch, ch’al ê n gusto, al ê ’ci gnü copé jö na gran cuantité de porcí salvari y de cerfs. I cŏr dò l’uso, ingherdenī pur ‘l bosc, ch’el ē ‘ng gusto, el ē ci gnu coppè jou na grang quantitè d’purceì salvari e d’cerf. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:90 (Badia).

cerf (gad., mar., Badia, fas., LD) ↦ cerf.

cërf (grd.) ↦ cerf.

cerir (bra.) ↦ chirì.

cerlo (bra.) ↦ ciorlo.

cern Ⓔ CARO (EWD 2, 85; http://www.atilf.fr/DERom/entree/’karn-e) 6 1763 cièr ‘caro’ (Bartolomei1763-1976:74)
gad. cern mar. ćern Badia ćer grd. cërn fas. cèrn caz. cèrn bra. ciarn moe. carn fod. cern col. carne amp. carne LD cern MdR ćern
s.f. Ⓜ cerns
1 nell’uomo e negli animali vertebrati, complesso dei tessuti molli, per la maggior parte muscolari (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ carne Ⓓ Fleisch ◇ a) No mé l corp, no mé l os, / Ma che à pel y cërn ados. No me l korp, no me l’os, / Ma ke a pel i ciërn a dos. PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:56 (grd.)
2 alimento costituito dal tessuto muscolare di varî animali (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ carne Ⓓ Fleisch ◇ a) che el vae a tor un’agua che n’era tante e che el monte lassù ma che el se tole ence ciarn con el e el gin dae da magiar. chö öl vaö a tor un aguô chö nero tantö ö chöl montö lassù mô chö öl sö tolö entschö tscharn con öl ö öl gin daö da magiar. ZacchiaGB, Filamuscia1858*:11 (bra.); b) sciöche le lu che mangia la cern / dles püres bisces bëgn bëgn rabius sciöco l’lu che mangia la ćer / dles püres bisces bëgn bëgn rabius PescostaC, OrcoIocl1858-1994:231 (Badia); c) Chiò te ès cèrn e ardel e pan e ega de vita. Beif e magna Kiò te es čern e ardél e pan e ega de vita. Bèif e magna BrunelG, Cianbolpin1866:13 (caz.); d) E parché ra feje delver, / I dà a un ra carne cruda / E el pan al spezier. E parché a fesce del vér, / I dá a un ra carne cruda / E el pan al Speziér. Anonim, Monumento1873:2 (amp.)
3 aspetto corporeo dell’uomo, natura fisica, specie in contrapposizione a quella spirituale (gad., grd., fas.) Ⓘ carne Ⓓ Fleisch ◇ a) mi oml Gejù, metù y ntlaudà sul lën dur dla Crëusc, ie ve prëie umilmënter de cruzefijé cun na pert de vosta pëines mi cërn rebela, y si ueies ries. mi om’l Gesu, metù j inclaudà sul läng dur della crousch, je ve preijè umilmenter; de crucifigè cuna pert de vosta peinès mi ciern röbölle, j si uejes ries. RungaudieP, LaStacions1813-1878:91 (grd.); b) Chi él che puza da ciarn batejada, dime! chi öl chö puza da tscharn bateschada dimö! ZacchiaGB, DoiSores1858*:2 (bra.); c) Se batunse cun le pügn trëi otes al cör: / Cern y sanch dl Agnello divin Se battungse col pügn trei ottes al cör: / Tgier e sanc dell’ Agnello divin PescostaC, MëssaPescosta1879:5 (Badia)
cern de bo (gad. V/P 1998, MdR) Ⓘ carne di manzo Ⓓ Ochsenfleisch ◇ a) Chësta ćern de bò é delicata. Questa çhiärn de bò é delicata. DeRüM, TütParecé1833-1995:255 (MdR).

cern (gad., fod., LD) ↦ cern.

cèrn (fas., caz.) ↦ cern.

cërn (grd.) ↦ cern.

ćern (mar., MdR) ↦ cern.

cerne Ⓔ CERNERE (EWD 2, 90) 6 1763 cierne ‘seligo’; tscherne ‘ablacto’ (Bartolomei1763-1976:74, 104)
gad. cerne mar. cerne Badia cerne grd. cërder fas. cerner, cerder fod. cierne col. zarne amp. zerne LD cerne
v.tr. Ⓜ cern, cernon, cernù
distinguere, indicare, prendere, tra più persone, cose, soluzioni e simili, quella che sembra la migliore (gad. B 1763; A 1879; Ma 1950; P/P 1966; Pi 1967; V/P 1998; DLS 2002, grd. G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. Mj 1929; Q/K/F 1988; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ scegliere, cernere, selezionare Ⓓ auswählen, aussuchen, wählen ◇ a) Ma cemodo éi śude ad ora / coscì a i zerne dute cuante, / che i à propio ciatà fora / i neode de Morgante? Ma cemodo e i zude adora / coscì ai z̄èrne dute quante, / che i a pròpio ciatà fóra / i nevode de Morgante? DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:112 (amp.).

cerne (gad., mar., Badia, LD) ↦ cerne.

cerner (fas.) ↦ cerne.

cert Ⓔ CERTUS (EWD 2, 91) 6 1833 ćertes f.pl. (DeRüM, VicareSignoria1833-1995:276)
gad. cert, cer (attributivo) mar. certe Badia cert grd. cërt fas. cert bra. cert fod. ciert LD cert MdR cert
agg. Ⓜ cerc, certa, certes
1 che è diverso dal consueto e dal normale (gad. A 1895; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. Pe 1973; P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ strano Ⓓ komisch, sonderbar, merkwürdig ◇ a) Ogni paìsc l’é un pech più in su, la [é] ben certa se l’é dut enlongia la Veisc su. Ogni paisch lö un pöc più insu, la bön tscherta sö lo dut inlongia la Veisch su. ZacchiaGB, DescrizionFascia1858*:5 (bra.) ☟

strane, zerto
2 con valore indefinito indica un grado intermedio di sviluppo, o anche voluta o generica indeterminatezza (gad. Ma 1950; P/P 1966, grd. G 1923; F 2002, fas., fod. Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; Ms 2005, MdR) Ⓘ certo Ⓓ gewiss ◇ a) Pervia de chëst fòvel a Roma delunch bëiningnü, e finamai pro cerć Cardinai. Per via de quëst fòvel a Roma delung bëiǹ ingnü, e finamai prò ćertg Cardinai. DeRüM, PelegrinRoma1833-1995:275 (MdR);) Le medemo fô davant a le vicare con certes atres persones, ch’aveva da fà con Signoria. Le medemmo fô davant a le Vicare coǹ ćertes atres persones, ch’a(ve)va da fà coǹ Signorìa. DeRüM, VicareSignoria1833-1995:276 (MdR); c) N cert pró scomenciâ na ota in dé de Pasca de Ma insciö süa perdica