Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/166

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


cazuela
131


V/P 1998, amp. C 1986) Ⓘ due bestie da tiro di rinforzo Ⓓ Vorspann
mete catradura (amp.) Ⓘ attaccare due bestie da tiro di rinforzo Ⓓ vorspannen ◇ a) Oh! ce roste de vedel / pies de spezies, de vontura, / ch’a i toi fora de fornel, / s’à da bete cuatradura. Òh! ce roste de vedèl / piés de spèz̄ies, de vontura, / c’ a i toi fòra de fornèl, / s’ a da bete quatradura. DemenegoG, LodeMasciza1844-1929:113 (amp.).

catradüra (gad.) ↦ catradura.

catrin Ⓔ it. quattrino (GsellMM) 6 1813 katrin (PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:62)
gad. catrin mar. catrin grd. catrin
s.m. Ⓜ catrins
moneta di valore minimo (gad. V/P 1998, grd.) Ⓘ quattrino, monetina Ⓓ Heller, Groschen ◇ a) L pitl bon bambin / Ne n’ova n catrin / A se cumpré doi biesces L pitl bon bambin / Ne n’ova n katrin / A se kumprè doi bieshes PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:62 (grd.).

catrin (gad., mar., grd.) ↦ catrin.

catù Ⓔ comp. di co ‹ *COMO ‹ QUŌMODŌ + tu ‹ TŪ (Gsell 1990b:353) 6 1821 ke tu (PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:57)
gad. catö mar. catö Badia catö grd. chetù fod. cuti, cu ti
interiez.
intercalare che normalmente attende risposta affermativa, rivolta a una singola persona (tu) (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. A 1879; G 1923; L 1933; F 2002, fod. P/M 1985; Ms 2005) Ⓘ non è vero ?, nevvero Ⓓ nicht wahr ◇ a) Y dì: mi cara bona Stina, / Chetù, che tu me toles / Cun volontà devina? I di: mi kara bona Stina, / Ke tu, ke tu me toles / Kun volontà divina? PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:57 (grd.).

cauja (fas., MdR) ↦ gauja.

cauret Ⓔ ven. caoreto / it. capretto 6 1841 un cauretto (ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:256)
fas. cauret amp. caureto
s.m. Ⓜ caurec
il nato della capra, capriolo e cervo, di età inferiore a un anno (fas. DA 1973; DILF 2013, amp.) Ⓘ capretto Ⓓ Zicklein, Kitz ◇ a) Vardà, pare, ió ve servo tante ane e no v’éi mai dejubidì, e vos no m’aé dà mai gnanche un caureto da magnà coi miei amighe Vardà, pare, iò ve servo tante anne e no v’hei mai desubidì, e vos no m’avé dà mai gnanche un cauretto da magnà coi miei amighe ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:256 (amp.).

cauret (fas.) ↦ cauret.

caureto (amp.) ↦ cauret.

caval (amp.) ↦ ciaval.

cavalarìa (fas.) ↦ ciavalaria.

cavalcant Ⓔ it. cavalcante (EWD 2, 173) 6 1878 cavalcanti pl. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:5)
gad. cavalcant Badia cavalcant
s.m.f. Ⓜ cavalcanc, cavalcanta, cavalcantes
nel medioevo, chi apparteneva alla cavalleria (gad.) Ⓘ cavaliere Ⓓ Ritter ◇ a) Le grof dëida sö Genofefa smarida y cuaji te na nescia, la fej senté sön n ciaval forní cun pumpa y s’un sparësc impara acompagné da n trup de cavalcanc. ‘L grof deida sou Genofefa smarida e quasi tena nescea, la fesc’ sentè sounung ciaval fornì cung pumpa e s’ ung sparesc’ impara accompagnè dang trupp de cavalcanti. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:5 (Badia).

cavalcant (gad., Badia) ↦ cavalcant.

cavaleria (fod.) ↦ ciavalaria.

Cavalese (amp.) ↦ Ciavaleis.

cavalier (fas., fod., amp.) ↦ ciavalier.

caverna Ⓔ it. caverna ‹ CAVERNA (EWD 2, 71) 6 1878 caverna (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:33)
gad. caverna Badia caverna grd. caverna fas. caverna fod. caverna amp. caerna LD caverna
s.f. Ⓜ cavernes
cavità sotterranea (gad. P/P 1966; DLS 2002, grd. L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; DLS 2002, fod. T 1934; DLS 2002; Ms 2005, amp. Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ caverna, grotta Ⓓ Höhle ◇ a) por chël büsc podôn te na caverna grana assá por nezescité da podëi abité laite pur chel busc’ pudōng t’ na caverna grana assà pur necessitè da pudei abitè laite DeclaraJM, SantaGenofefa1878:33 (Badia); b) Sc’ al ê n bel de le portâra fora de chëra caverna scöra sot al cil descuert S’ el ē ‘ng bell dè ‘l portàla fora d’chella caverna scura soutt al ceìl descuert DeclaraJM, SantaGenofefa1878:42 (Badia) ☝

ander.

caverna (gad., Badia, grd., fas., fod., LD) ↦ caverna.

cavos Ⓔ comp. di co ‹  *COMO ‹  QUŌMODŌ + vos ‹  VŌS (Gsell 1990b:353) 6 1878 caos (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:101)
gad. caos mar. caós Badia caós grd. chevó fod. co vos
interiez.
intercalare che normalmente attende risposta affermativa, rivolta a più persone (voi) o nella forma di cortesia (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998, grd. A 1879; G 1923; L 1933; F 2002, fod. Ms 2005) Ⓘ non è vero ?, nevvero Ⓓ nicht wahr ◇ a) Caos, mia uma, sc’ i esson salpü döt chësc, i l’esson perié a chël buniscim Signur! Caŏs, mia uma, s’ essung saipù dutt chesc’, i l’essung priè a chel bonissimo Signur! DeclaraJM, SantaGenofefa1878:101 (Badia); b) Ah incö na ota, mia jënt, caos, / Da sura Col Maladët oruns’ pa ’ci nos / Cun bona rajun s’ la fá varëi Ah incö na otta, mia saint, caós, / Da sura col maladátt orung’s pa tgi nos / Cong bona reŝung s’ la fa varái PescostaC, MëssaPescosta1879:3 (Badia).

caza (amp.) ↦ ciacia.

cazà (amp.) ↦ cacé.

cazà (amp.) ↦ ciacé.

cazé (col.) ↦ ciacé.

cazol (amp.) ↦ cazuel.

cazola (fod.) ↦ cazuela.

cazöla (gad., mar., Badia, moe.) ↦ cazuela.

cazora (amp.) ↦ cazuela.

cazü (gad., mar., Badia, MdR) ↦ cazuel.

cazuel Ⓔ nordit. cazuol (EWD 2, 181) mozione di cazuela 6 1763 chatschù ‘cochlear’ (Bartolomei1763-1976:2)
gad. cazü mar. cazü Badia cazü fod. cazuol amp. cazol LD cazuel MdR cazü
s.m. Ⓜ cazuei
posata formata da una paletta ovale e concava con manico (gad. B 1763; A 1879; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ cucchiaio Ⓓ Löffel ◇ gnoc de cazuel (gnoch) (MdR).

cazuel (LD) ↦ cazuel.

cazuela Ⓔ trent. cazuola (Gsell 1993b:187) 6 1850 Cazzoula (DeclaraJM, TCazöla1850*-2013:266)
gad. cazöla mar. cazöla Badia cazöla grd. cazuela fas. ciazola moe. cazöla fod. cazola amp. cazora LD cazuela
s.f. Ⓜ cazueles
attrezzo del muratore, di forma triangolare, per distribuire la calcina (gad. A 1879; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; G 1923; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; G 1923; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ cazzuola Ⓓ Maurerkelle, Kelle ◇ a) Cazöla, probabl deach’ al fô muradú Cazzoula, probabile dea, chal fó