Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/126

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


blanchejin
91


ce gran fertuna, / Die te sverde da desfertuna Ie te bince gran fertuna, / Die te sverde da desfertuna PlonerM, GratulazionMahlknecht1813-1915:61 (grd.); b) Śën ons bel ciantà, / Śën dëssel pa basté. / Nëus on dl dut bincià; / Śën jons a gusté. Sën onse bel ciantà, / Sën dëssel pa bastè. / Nëus on del dut bincià; / Sën ſhonse a gustè. PlonerM, CuraziansBula1828-1915:65 (grd.); c) Sce l bincé ne jova nia, / me faré dedò mo stria Se l’Wünschè ne schóva nia, / me farè de dò mo Stria PlonerM, VedlaMuta1828*-2013:142 (grd.); d) Ma de cuer ie ve bincësse / che la beles ve cherpëssa!!! Ma de cuer je vè Wünsches, / che la bölles ve crepes!!! PlonerM, VedlaMuta1828*-2013:142 (grd.) ☝ aodé.

bincé (grd.) ↦ bincé.

bindebó (gad.) ↦ bendebot.

bindebò (mar., Badia, fod., col.) ↦ bendebot.

biné (fod.) ↦ abiné.

binèr (fas.) ↦ abiné.

biot (fas., col.) ↦ blot.

bioto (amp.) ↦ blot.

bìpera (fas.) ↦ vìpera.

birar (moe.) ↦ aberé.

birbon Ⓔ it. birbone 6 1860 birboi pl. (DegasperF, CodaBadiote1860-2013:471)
fod. birbon amp. birbon
s.m.f. Ⓜ birbons, birbona, birbones
persona disonesta, e soprattutto scaltra nel fare il proprio tornaconto anche a danno d’altri (fod. Pe 1973; P/M 1985; Ms 2005, amp.) Ⓘ birbone, briccone Ⓓ Schurke, Schuft ◇ a) E ministre i é de Dio / chesta sorte de birboi? / che i m’i lasce a mi parbìo / ió sci i fejo vienì boi. E ministre i é de Dio / chésta sòrte de birboi? / che i mi lasce a mì parbìo / io sci i fejo vienì boi. DegasperF, CodaBadiote1860-2013:471 (amp.).

birbon (fod., amp.) ↦ birbon.

birichin Ⓔ it. birichino (EWD 1, 290) 6 1866 berekin (BrunelG, Cianbolpin1866:21)
gad. birichin fas. berechin caz. berichin bra. berechin moe. berechin fod. birichin LD birichin
s.m.f. Ⓜ birichins, birichina, birichines
ragazzo vivace, monello (gad. P/P 1966, fas. R 1914/99; DA 1973, fod. Pe 1973) Ⓘ birichino Ⓓ Spitzbub ◇ a) "L me l’à ampò fata, chel berechin" l disc l Vent a so femena "El me l a ampo fata, kel berekin" l diš l Vent a so femena BrunelG, Cianbolpin1866:21 (caz.).

birichin (gad., fod., LD) ↦ birichin.

bisare Ⓔ it. bizzarro 6 1878 bisares f. pl. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:67)
gad. bisare Badia bisare
agg. Ⓜ bisari, bisara, bisares
che attrae l’attenzione per la sua stranezza e originalità (gad.) Ⓘ bizzarro Ⓓ bizarr ◇ a) Oh, uomini! os messëis veramënter ester creatöres corioses y bisares os! O, uomini! os m’sseis verament’r est’r creatures curioſes e biſarres os! DeclaraJM, SantaGenofefa1878:67 (Badia).

bisare (gad., Badia) ↦ bisare.

bisbilié Ⓔ it. bisbigliare (EWD 1, 291) 6 1878 bisbiliā 6 imperf. (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:51)
gad. bisbilié Badia bisbilié
v.intr. Ⓜ bisbilieia
di passeri e altri uccelli, emettere un canto sommesso e interrotto (gad. P/P 1966) Ⓘ cinguettare Ⓓ zwitschern ◇ a) Intan gnôl le vicel vedl, y s’á lascé jö sön ur de coa, y düc i pici bisbiliâ Intang gnēle ‘l vicell ved’l, e s’ à lascè jou soung urt d’cō, e duttg’ i piccei bisbiliā DeclaraJM, SantaGenofefa1878:51 (Badia).

bisbilié (gad., Badia) ↦ bisbilié.

bisca Ⓔ BĪSTIA ‹ BĒSTIA (EWD 1, 291) 6 1878 bisca (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:26)
gad. bisca mar. bisca Badia bisca fas. biscia fod. biscia col. bissa amp. biscia LD bisca
s.f. Ⓜ bisches
ogni rettile degli ofidi, caratterizzato da corpo allungato (gad. A 1879; A 1895; G 1923; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ serpente Ⓓ Schlange
a bisca (gad.) Ⓘ a serpentina Ⓓ schlangenförmig ◇ a) n tru sot tera, che jô a bisca, y parô, che ne se finiss mai ‘ng trŭ sott terra, che jē a bisca, e parō, che nè sè finissa mai DeclaraJM, SantaGenofefa1878:26 (Badia) ◆ bisca da

tuesse (gad.) Ⓘ serpente velenoso Ⓓ Giftschlange ◇ a) intan mëtel la man sö na bisca da tosser, che sofla intang mett’l la mang souna bisca da tosser, ch’soffla DeclaraJM, SantaGenofefa1878:124 (Badia).

bisca (gad., mar., Badia, LD) ↦ bisca.

biscia (gad., Badia) ↦ biescia.

biscia (fas., fod., amp.) ↦ bisca.

biśoign (amp.) ↦ bujegn.

bissa (col.) ↦ bisca.

biteboi (fas.) ↦ bateboi.

biterbot (bra.) ↦ bateboi.

bla (gad., Badia) ↦ blava.

blâ (mar.) ↦ blava.

blanch Ⓔ *BLANCUS ‹ germ. blank (EWD 1, 296) 6 1763 blanch ‘canus’ (Bartolomei1763-1976:70)
gad. blanch mar. blanch Badia blanch grd. blanch fas. bianch caz. bianch bra. bianch fod. blánch col. biench amp. bianco LD blanch MdR blanch
agg. Ⓜ blanc, blancia, blances
1 di colore simile a quello della neve, del latte (gad. B 1763; A 1879; A 1895; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ bianco Ⓓ weiß ◇ a) Prüma ne me plej bele nia chëst corù blanch e ros. Iö l’oresse o tüt blanch o tüt ros, in soma d’un corù. Prüma ne me pläŝ bel[e] nia quest corù blanc e ross. Jeu l’oresse o tüt blanc o tüt ross, iǹ somma d’uǹ corù. DeRüM, Mercadant1833-1995:286 (MdR); b) Nosc ciapel dala cocarda / Ghela-foscia y blancia-vërda Nos çhiappel dalla cocarda / Ghella-fossa e blançhiavárda PescostaC, Schützenlied1848-1994:222 (Badia); c) Ohu! mena ca per chel gramial / Bianch; sora l ciaf! e sora l piet Ohu! mena cà per chel gramial / Bianc; sora ‘l tgiaf! e sora ‘l piet BrunelG, CianzonJentBona1856-2008:244 (bra.); d) Viva ence / L segnor Dotor / De neigher color / Mo de tripete bience. Viva encie / Il signor Dottor / De neigher color / Mo de tripette bience. PollamV, VivaSagraMoena1856-2008:262 (bra.); e) l’é vegnù de retorn, con n calamèr e n toch de papier bianch te na man, e na pena te l’autra. le vegnu de retorn, con un calamér e un toch de papier bianch tena man, e una pena tell’ autra. IoriG, InjignàLet1860*-2013:402 (caz.); f) te chël guant bel blanch y modest alzâ i edli bles al Cil t’ chel guant bell blanc e modesto alzā i oudli blěs al Ceil DeclaraJM, SantaGenofefa1878:2 (Badia)
2 che ha i capelli bianchi, canuto (gad.) Ⓘ bianco Ⓓ weiß ◇ a) Sön mi ce blanch ói dé joramënt, ch’ara é inozënta Soung mi ciè blanc oi dè jorament, ch’ella è innozente DeclaraJM, SantaGenofefa1878:80 (Badia).

blanch (gad., mar., Badia, grd., LD, MdR) ↦ blanch.

blánch (fod.) ↦ blanch.

blanchejin Ⓔ deriv. di blanch (EWD 1, 296) 6 1878 blancojings