Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/110

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


bateisem
75


raggio t’ les battalies DeclaraJM, SantaGenofefa1878:1 (Badia); b) i á salvé la vita tl moscedoz dla batalia al düca de Brabant y dopo che la vera fô finida él sté condüt dal düca en propria ciasa i ha salvè la vita t’ l muscedōz d’la batta-glia al duca de Brabante, e dopo che la verra fō finida elle ste condutt dal duca in propria ciaſa DeclaraJM, SantaGenofefa1878:3 (Badia).

batalia (gad., mar., Badia, grd., fas., fod., amp., LD) ↦

batalia.

bate Ⓔ BATT(U)ERE (EWD 1, 245; http://www.atilf.fr/DERom/entree/’batt-e-) 6 1763 batter schù ‘attero’ (Bartolomei1763-1976:70)
gad. bate mar. bater Badia bate grd. bater fas. bater caz. bater bra. bater fod. bate col. bate amp. bate LD bate MdR bate
v.tr. Ⓜ bat, baton, batù
1 effettuare una serie di colpi su qualcuno o qualcosa (gad. A 1879; A 1895; Ma 1950; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ battere Ⓓ schlagen ◇ a) sön chësc salajëi, ch’i bati cui pügns, ê zacan Genofefa sentada soung chesc’ salajei, ch’i batte cui pungn’s, ē zac-cang Genofefa sentada DeclaraJM, SantaGenofefa1878:124 (Badia); b) Nos düc por tera cun gran dolur / Se batunse cun le pügn trëi otes al cör Nos dütg per terra cong grang dolor / Se battungse col pügn trei ottes al cör PescostaC, MëssaPescosta1879:5 (Badia)
2 suonare le ore a tocchi staccati, detto di campane, orologi e simili (grd. L 1933, fas. R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DILF 2013, fod. Pz 1989; Ms 2005, amp.) Ⓘ battere, rintoccare Ⓓ läuten, schlagen ◇ a) Mesanuote batea ra meridiana / co son ruà inze piaza e see contento Meza nuote batea ra meridiana / co son ruà inže piaža e see con-tento DegasperF, TenpeAdes1862-1974:473 (amp.)
v.intr. Ⓜ bat, baton, batù
1 pulsare ritmicamente (detto del cuore) (gad., grd. F 2002, fas. DILF 2013) Ⓘ battere Ⓓ schlagen ◇ a) le cör che bat te chësc bosch desert, y s’inalza a Os, Signur, ne n’é ater co osc alté ‘l cour’ che bātt te chesc’ bosc desert, e s’ innalza a Os, Signur, nen è at’r ch’osc’ altè DeclaraJM, SantaGenofefa1878:43 (Badia)
2 battere a una porta per farsi aprire (gad., fas. R 1914/99; DILF 2013, amp. Q/K/F 1982) Ⓘ bussare Ⓓ klopfen, anklopfen ◇ a) In ùltima la é ruada apede na ciasa. L’à batù e daìte na fémena l’à domanà: Chi él? In ultima la ö ruada apedö una tschasa. La a battù, ö daitö n fömönô la dômana: chi öl. ZacchiaGB, DoiSores1858*:1 (bra.); b) Ëis pö dit: Vé, ch’i sun ala porta y bati, vignun che m’alda y deura sará vijité da me, iö sará so compagn a mësa, y ël mi amisc. Ais pou ditt: Vè, ch’i sung alla porta e batte, vignung ch’m’alda e deura, sarà visitè da mè, iou sarà so compangn’ a meſa, ed el mi amisc’. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:70 (Badia)
3 essere impegnato in una lotta, in un litigio (gad. P/P 1966, fas.) Ⓘ lottare, combattere Ⓓ kämpfen ◇ a) Mo a che éi vegnui chisc bie / Da Vich a Pera? Spetà che ve l die. / A far veder l so bel carater / Da magnon, da begon e da bater. Mo a ke ei vegnudi kiš bìe / Da Vik a Perra? Spe-tà ke vel dìe. / A far vedér l so bel karater / Da magnon, da begón e da báter. BrunelG, MusciatSalin1845:5 (bra.); b) E coscì zenza nesciuna paura / I à fat veder la so brau-ra. / Che a mi dit no la val nia / Parché i à batù con chi che dormìa. E koši zenza nesùn paùra / I ha fat vedér la so braùra. / Ke a mi dit no la val nia / Parke i ha batù kon ki ke dormìa. BrunelG, MusciatSalin1845:10 (bra.); c) Finamai chi vedli soldas induris, che â tan d’agn batü sot ala bandira dl conte, y iló stô de guardia söi portuns dl ciastel, ’ci chi ê scomöc Finmai chi vedli soldas indurīs, che ā tan d’angn’ battù soutt alla bandīra d’l conte, e illò stē de guar-dia su i purtungs d’l ciastell, ci chi è scomoutg’ DeclaraJM, SantaGenofefa1878:6 (Badia)
4 fig. provare una sensazione fisica provocata da stimoli interni o esterni, avvertire (fas.) Ⓘ sentire Ⓓ spüren ◇ a) l sentìa che la fam ge batea e candenó [l] crepa fora e l disc: "Oh mia bona Dona Chenina, gé fosse ben chiò se te me volesses dèr na fortaa dassen!" l sentia, ke la fam ğe batea e kandenò crepa fora e el diš: "Oh mia bona Dona Kenina, ğe fose ben kiò se te me voleses der na fortaa da sen!" BrunelG, Cianbolpin1866:23 (caz.)
bate a porta (MdR) Ⓘ bussare Ⓓ klopfen ◇ a) An à batü a porta. / Và, ćiara, chi ch’ël é. Aǹ ha battü a por-ta. / Va, çhiara, chi [ch’ ël] é. DeRüM, EhJan1833-1995:250 (MdR) ◆ bate a tera (gad.) Ⓘ abbattere Ⓓ nieder- schmettern ◇ a) "Pora nia, Genofefa", respogn le conte; degügn al monn me pó bate a tera, sc’ Idî ne n’ó "Pora nia, Genofefa", respogn’ ‘l conte; degungn’ al mon mè po batte a terra, s’ Iddì nen ō DeclaraJM, SantaGenofefa1878:8 (Badia) ◆ bate dur (amp.) Ⓘ insistere Ⓓ beharren ◇ a) Ma se sé forte, se portà vitoria / se baté duro e staré a chel ch’é scrito, / aré co ‘l é un dì na pì gran gloria! Ma se se forte, se portà vitoria / se batè duro e štarè a chel ch’è scrito, / avrè co l’è un dì ‘na pì gran gloria! DegasperF, PrimaMessaGhedina1868-1990:358 (amp.) ◆ bate

en pec (grd.) Ⓘ dissipare Ⓓ verschwenden ◇ a) chësc fi plu jëunn s’ à tëut si roba, y se n ie jit te n paesc da-lonc, y à iló batù n pec duta si roba cul viver da pultron. chesc fi plù yeun s’ ha teut si roba, i sen ie yit t’ n pavisc da-lontsc, i ha ilò battù ‘n petse dutta si roba cul viver da pul-trong. Anonim, PezFiProdigo1835*-1913:130 (grd.) ◆ bate

en toc (grd. F 2002, fas. Mz 1976) Ⓘ dissipare, sperperare Ⓓ verschwenden ◇ a) pernanche ie ruà chësc vosc fi, ch’à batù n toc dut l fatissie cun la putanes, i ëise mazà n vadel gras pernanche iè ruà chesc vosc fì, ch’ha battù ‘n tocc tutt ‘l fatti sie culla puttanes, i eise mazzà ‘n vadel gras SenonerA, FiProdigoGRD1841-1986:253 (grd.) ◆ bate via

l cef (gad. DLS 2002, grd. DLS 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, fod. P/M 1985; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ decapitare Ⓓ enthaupten ◇ a) Impara a ne t’infidé ince di plü bugn tra i uomini, che che ess mai dit che chël che me fornî de perles me fajará bate ia le ce? Impara a nè t’ ingfidé incie d’i plou bongn’ tra li uomini, chè che ess’ mai ditt, che chel chè mè fornì de perles mè farà batte ia ‘l ciè? DeclaraJM, SantaGenofefa1878:25 (Badia).

bate (gad., Badia, fod., col., amp., LD, MdR) ↦ bate.

bateà (amp.) ↦ batié.

bateboi Ⓔ it. battibuglio x guazzabuglio (semantica) (GsellMM) 6 1862 batiboi (DegasperF, TenpeAdes1862-1974:474)
fas. biteboi bra. biterbot amp. bateboi, batiboi
s.m. sg.
coesistenza o mescolanza nello stesso luogo di più persone o cose senza distinzione e senza ordine (fas. R 1914/99; Mz 1976; DILF 2013, amp. Mj 1929; Q/K/F 1982; C 1986) Ⓘ scompiglio, confusione Ⓓ Verwirrung, Wirrwarr ◇ a) śoentù e vece, sobre e inbriagoi, / poerete e riche, duto un batiboi zoventù e vece, sobre e imbria-goi, / poerete e riche, duto un batiboi DegasperF, TenpeAdes1862-1974:474 (amp.).

bateboi (amp.) ↦ bateboi.

bateisem Ⓔ it. battesimo ‹ BAPTISMUS (EWD 1, 248) 6 1866 bateisum (BrunelG, Cianbolpin1866:8)
gad. batejimo grd. batëisum, batëismo fas. bateisem caz. bateisim bra. bateisem, batesimo moe. batesem fod. batejimo col. batejimo amp. batesimo LD bateisem
s.m. Ⓜ bateisems