Page:Vocabolardlladinleterar.pdf/1054

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.


tume
1019


quasi tena nescea, la fesc’ sentè sounung ciaval fornì cung pumpa e s’ung sparesc’ impara accompagnè dang trupp de cavalcanti. DeclaraJM, SantaGenofefa1878:5 (Badia).

trup (gad., Badia) ↦ trup.

trupa Ⓔ it. truppa 6 1833 trüppa (DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:263)
gad. trupa Badia trupa grd. trupa fas. trupa fod. trupa LD trupa MdR trüpa
s.f. Ⓜ trupes
complesso organico di forze armate, di reparti militari (gad. DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. R 1914/99; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ truppa Ⓓ Truppe ◇ a) Co gniss de tai a ester le teror di nemici de la patria […] sce ëi ne foss instësc ater che na trüpa de lotri e galioć. Cò gniss de tai a estr le terror di nemici de la patria […] ŝ’ ëi ne foss instëŝ atr che ‘na trüppa de lottri e galiòtg. DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:263 (MdR); b) Intan rovâl da vigni pert trupes nöies de ritri alerch verso le ciastel Intang r’vale da vigne pert truppes nouies de rittri arlerc verso ‘l ciastell DeclaraJM, SantaGenofefa1878:7 (Badia); c) Por ascogne les leghermes, che cuntra orenté i bagnâ i edli, sbalzel söl ciaval, y raita asvelt a ce dla trupa Pur ascogne les legrimes, che cuntra orentè i bagnà i oudli, sbalzel soul ciaval, e reita svelto a ciè d’la truppa DeclaraJM, SantaGenofefa1878:8 (Badia).

trupa (gad., Badia, grd., fas., fod., LD) ↦ trupa.

trüpa (MdR) ↦ trupa.

truté (grd.) ↦ troté.

tu Ⓔ TŪ (EWD 7, 115) 6 1763 toe ‘tu’; tut es ‘tu es’ (Bartolomei1763-1976:103, 104)
gad. tö mar. tö Badia tö grd. tu fas. tu caz. tu bra. tu moe. tu amp. tu LD tu MdR tu
pron.
pronome personale tonico di 2ª maschile e femminile singolare (gad. B 1763; A 1879; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, amp. A 1879; DLS 2002, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ tu Ⓓ du ◇ a) ël i mostra la bëursa, y dij: vëijes tu, grant fret, che tu ies, cie che ti fra à giapà, percie ch’ël ie levà abenëura? œl i mostra la bœursa, y disch: veiste tu, grand fred, koe tu jœs, tgiekœ ti frà a giappà, pertgiek’ œl jœ levà a bœnœura? PlonerM, Erzählung6GRD1807:49 (grd.); b) O mi bun pice Pitschaider / sce tö vas col Ijodoro / vëgneste pa n püre laider O mie bung pitsche Pitschaider / Schë tö vas’ coll’ Isodoro / Vängnäste pa un püre Laider PezzeiJF, GMPitschaider1819-2010:195 (Badia); c) Tu ies fauza, tu ies fina, / Tu ies furba, malandrina, / Ma deguni la ndevina. Tu ies fauza, tu ies fina, / Tu ies furba, malandrina, / Ma negun la indevina. PlonerM, BepoMahlknecht1821*-1915:58 (grd.); d) Ma el à dit a chest fi: tu tu es semper con me, e dut l mie é to Ma el á dit a chest fí: tu ti es semper co mé, e dut ‘l mie è to HallerJTh, FigliolProdigoBRA1832:146 (bra.); e) Ades Mosè comana te la sia lege, che se ge tire de sasc a na tèla; che diste po tu? Adess Mosé comana nella sia lege, che se jé tire de sash a una tella; che dis te pó tu? HallerJTh, MadalenaCAZ1832:156 (caz.); f) Jan! và subit a dì a la cöga ch’i à n amisc incö a marëna, e tö mët n taì deplü. Ĵeaǹ! và subit a dì a la coeuga ch’j’ha ‘ǹ amiŝ incoeu a marënna, e teu mëtt ‘ǹ taì de plü. DeRüM, SëiseMiAmisc1833-1995:254 (MdR); g) Con Dio aste scomencé, / Con Dio finëscela ince tö! Cong Dio astö scomöngtschö, / Cong Dio finëschöla ingö tö. AgreiterT, ConLizonza1838-1967:132 (mar.); h) Ma caro fiol, disc el pare, tu te sos senpre con me, e duto chel che ‘l é me ‘l é anche to Ma caro fiol, dis el pare, tu te sos sempre con me, e dutto chel, che le me l’è anche to ConstantiniM, FiProdigoAMP1841-1986:256 (amp.); i) ma per sodesfazion de sta ofeja te pree che tu me ensegne come tu fasc a soportar chele che come sente te vegn fat a ti ma per soddisfazion de sta offesa te pree che tu me ‘nzegne come tu faz a zopportar chelle che come zente te vegn fat a ti SommavillaA, DecameronIXMOE1875:639 (moe.) ☟ ti2.

tu (grd., fas., caz., bra., moe., amp., LD, MdR) ↦ tu.

tublà (grd.) ↦ tablé.

tuché (grd.) ↦ toché.

tudësch (Badia, grd.) ↦ todesch.

tuesse Ⓔ TOXICUM (EWD 7, 140) 6 1763 tosser ‘venenum’ (Bartolomei1763-1976:103)
gad. tosser mar. tosser Badia tosser grd. tuesse fas. tessech bra. tossech fod. tosse col. tossech amp. tossego LD tuesse MdR tosser
s.m. Ⓜ tuessi
sostanza estremamente nociva per l’organismo, al punto da procurare lesioni gravi o anche la morte (gad. B 1763; A 1879; A 1895; Ma 1950; P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; T 1934; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, amp. A 1879; C 1986; DLS 2002, LD DLS 2002) Ⓘ veleno Ⓓ Gift
da tuesse (gad. P/P 1966; V/P 1998; DLS 2002, grd. F 2002; DLS 2002, fas. DLS 2002; DILF 2013, LD DLS 2002, MdR) Ⓘ velenoso Ⓓ giftig ◇ a) degun pré che ne génere tra la gran cuantité de de beles flus e erbes odoroses inće datrai valch üna da tosser deguǹ prè che ne génere tra la graǹ qúantité de [de] belles flus e erbes odoróses inçhié datrai valq üna da tosser DeRüM, AldìNiaSignurCurat1833-1995:264 (MdR); b) Y la uma premurosa ne se desmentiâ d’amoní le möt, ch’al se straverdes dales plantes da tosser E la uma premurosa nè s’ desmentiā d’ammonì ‘l mutt, ch’el sè straverde dalles piantes da tŏsser DeclaraJM, SantaGenofefa1878:52 (Badia).

tuesse (grd., LD) ↦ tuesse.

tufé (grd.) ↦ tofé.

tugurio Ⓔ it. tugurio 6 1878 tugurio (DeclaraJM, SantaGenofefa1878:44)
gad. tugurio Badia tugurio
s.m. Ⓜ tuguri
casa o locale in modestissime o pessime condizioni (gad.) Ⓘ tugurio Ⓓ elende Behausung ◇ a) Ara baiâ ores alalungia impara te chël ander, y i insignâ chël tan, ch’ê te chël tugurio, o tla val Ella baiā ores alla lungia impara te chel and’r, e i insignā chell tang, ch’ē t’ chel tugurio, o t’ la val DeclaraJM, SantaGenofefa1878:44 (Badia).

tugurio (gad., Badia) ↦ tugurio.

tumbrëta (grd.) ↦ trombeta.

tume Ⓔ HŪMIDUS + TŬMIDUS (EWD 7, 197) 6 1848 tümia f. (PiccolruazA, Scassada1848-1978:70)
gad. töme mar. töme Badia tüme grd. tume fas. tumech moe. tumie fod. tume col. tumech LD tume
agg. Ⓜ tumi, tumia, tumies
bagnato d’acqua o di altri liquidi in modo leggero o superficiale (gad. A 1879; Ma 1950; P/P 1966; Pi 1967; V/P 1998; DLS 2002, grd. A 1879; G 1879; G 1923; L 1933; Ma 1953; F 2002; DLS 2002, fas. A 1879; R 1914/99; DA 1973; Mz 1976; DLS 2002; DILF 2013, fod. A 1879; Pe 1973; P/M 1985; Pz 1989; DLS 2002; Ms 2005, LD DLS 2002) Ⓘ umido Ⓓ feucht ◇ a) Ai s’ la mastia y s’ la römia / sciöche vidí na peza tömia / y se mët tl ce / cosses che ne n’é. Ai s’ la mastia y s’ la rümia / sciöch’ vidì na peza tümia / y se mët tel ćé / côsses che ne n’é. PiccolruazA, Scassada1848-1978:70 (Badia); b) L fossa stat via zënzauter, ma l polver fova unì tume dala plueia y l stlop a scrucà. l fósa̤