Page:Macovei-Dictionario Encyclopedic de Interlingua-3 de 4.pdf/160

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.

obstetrice {s} Femina qui face professionalmente obstetricias: adjuta- , infirmera - . De hic: obstetricia.

obstetricia {s} (del lat. obstetrix, obstetrice) Arte del obstetricias (nascentias): clinica de - .

obstetrico {s} Medico qui face obstetricias.

obstinar {v} (lat. obstinare) Attachar se con tenacitate: - se, - se in su error, - se in opinion, - se a. De hic: obstination; obstinate.

obstinate {adj} Tenace: infante - , - in su principios, travalio - , negar obstinatemente, sustener/mantener obstinatemente que un cosa es ver.

obstination {s} Action de attachar se con tenacitate alique: vincer le - de alcuno.

obstruct- {vide} obstruer.

obstruction {s} Impedir, incommodar (le traffico, le circulation etc. ); barrar, barricadar (del via, cammino, route), blocar. Med. Ingorgamento de un conducta organic, de un vaso.: - intestinal. Pol. Tactica, manovra empleate pro turbar un reunion, impedir un orator de parlar, retardar le decision de un assemblea: facer - in un assemblea. Parl. Facer - ; in le sportes de equipa, action de opponer se in maniera disloyal a un adversario.

obstructionismo {s} Pol. Systema de celles qui practica le obstruction politic.

obstructionista {s} Pol. Persona qui practica le obstructionismo.

obstructionista {adj} Pol. Que concerne le obstructionismo: tactica - , politica - . Pathol. Se dice de un affection que causa un obstruction.

+ obstructor {s} Alcuno qui barra, barricada le passage; alcuno qui le progresso impedi, obstrue, obstructionista.

obstruer (-stru-/-str.uct-) {v} (lat. obstruere, construer ante) Occluder per un obstaculo o impedimento. Syn. barrar, embarassar, clauder, obturar; - le passage, - le vista de un persona. Med. Clauder, obstruer. De hic: obstruction-obstructionismo; obstructionista; obstructive.

obtemperar {v} (lat. obtemperare) Obedir, consentir: - a un ordine, - a un persona, - al desiros/desiderios de un persona.

obtener (-ten-/-tent-) {v} (lat. obtenere, tener fortemente) Pervenir a facer se accordar lo que on desira: - un favor, - un resultato, - un diploma, - le titulo de maestro, - satisfaction. Syn. Acquirer, ganiar, prender. De hic: obtenimento; obtenibile; obtention; obtentor.

obtenibile {adj} Procurabile, acquiribile.

obtenimento {s} (del lat. obtentus, obtenite) Action o resultato de obtener.

obtent- {vide} obtener.

obtention {s} Obtenimento: - de un titulo, - de nove terras (del mar).

obtentor {s} Acquisitor, uno qui obtene.

obtundente {adj} Que manca de acutessa; etiam Fig.

obtunder (-tund-/-tuns) {v} Esser obtundente, obtuse. De hic: obtundente; obtus-obtusitate, obtusangule etc.

+ obturante {adj} Claudente, serrante, stoppante.

obturar {v} (lat. obturare, occluder) Occluder hermeticamente per le introduction o le application de un corpore: replenar con un alligato (le cavitates de un dente cariate).

+ obturation {s} Action, maniera de obturar; - provisori.

+ obturator {s} Techn. Objecto que servi a obturar: - de junctura. Photo. Dispositivo de un objectivo photographic por obtener tempores de posa differente: - a/de cortina, - automatic/a/de posa, - a/de iri mechanismo de obturar, velocitate del - , tempore de - .

obtus- {vide} obtunder.

+ obtusangular {adj} Geom. Triangulo con un angulo obtuse.

obtusangule {adj} Geom. Se dice de un triangulo que ha un angulo obtuse: triangulo - , callitriche - .