Page:Macovei-Dictionario Encyclopedic de Interlingua-2 de 4.pdf/8

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.

pensionato, - spiritual, - general, - adjuncte. Mus. - de un orchestra.

directoral {adj} Concernente a direction. Hist. fr. Relative a directorio.

directorato {s} Function de director.

directori {adj} Que guida, dirige: classe -, principio -, committee -.

directorio {s} Consilio o tribunal cargate de un function public. Fr. Hist. Governamento que functionava in Francia (1795-1799), revertite per Napoleon.

directrice {s} Femina director: - de schola; etiam: institutrice, professora. Geom. Curva sur le qual se appoia le generatrice de un superfacia conic o cylindric.

directura {s} Verticalitate, rectitude, spirito de justitia, sinceritate, franchitia.

+ dirham {s} Unitate monetari principal del Emiratos Arabe Unite e de Marocco.

diriger (-rig-/-rect-) {v} (lat. dirigere) Portar in un certe parte: - su passos verso, - su attention super; conducer, menar in un certe direction: - un barca; commandar: - un schola, - un interprisa, -un association, - un equipa, - un debatto, - un orchestra, economia dirigite; - un littera a un persona, - le parola a, - se verso un loco. De hic: dirigibile; direction; directive-directiva; director-directorato, directorial; directori; directorio-directorial; directrice, directura; directe-indirecte.

dirigibile {adj} Que pote esser dirigite.

dirigibile {s} Aeronave plus legier que le aere, munite de helices propulsori e de un systema de direction.

+ dirigismo {s} Systema in le qual le governamento exercita un poter de orientation o de decision super le economia.: - statal.

+ dirigista {s} Del dirigismo; partisano del dirigismo.

+ dirigista {adj} Relative a dirigismo.

dirimente {ppr} De dirimer; Der. Que annulla o face obstaculo: impedimento -.

dirimer {v} Annullar, invalidar, infirmar. De hic: dirimente.

dis- {prefixo} dis-, de-, un- (exprimente separation, division, e le preferentia); (exprimente le negativo, contrario, opposito). De hic: disaffection etc.; disillusion etc.; discontinue etc.; discontente etc.; dissone etc.; disapprobar etc.; disarmar etc.; disinfectar etc.; disrumper etc.

+ disabonar {v} Terminar un abonamento: - se de un revista.

disabusar {v} Traher alcuno de su error, de su illusion; - se, revenir de un false opinion.

+ disaccharide {s} Obsolete. Diholoside.

disaccopulamento {s} Separation, liberation de un copula: pedal de -.

disaccopular {v} Techn. Separar un copula.

disaccordar {v} Destruer le accordo de un instrumento de musica: le calor disaccorda le piano.

disaccordo {s} Manco de harmonia, de accordo; incomprension: subjecto de -, esser in – con, familia in -, - inter le parolas e le actos. Mus. Voce inequal (ned. ongelijke stemming).

disaccostumar {v} Disfacer de un habitude.

+ disadaptate {adj} Sociol. Non adaptate (ned. onaangepast).

+ disaerar {v} Techn. (ned. ontluchten) liberar de aere (beton).

+ disaeration {s} Action de disaerar.

disaffection {s} Perdita del affection que on nutriva por alcuno; discontento.

disaffectionar {v} Cessar de haber attachamento, affection.

disaggregar {v} Producer le disaggregation.

disaggregation {s} Separar partes cuje junction constitue un corpore.

+ disagio {s} (parola ital.) Differentia negative inter le curso del mercato e lo nominal por un moneta o un papiro de valor; taxa percipite por le excambio de alicun monetas exite ab uso.

disagradabile {adj} Penose.