Page:Macovei-Dictionario Encyclopedic de Interlingua-1 de 4.pdf/350

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.

De hic: corrosion; corrosive

coros - vide corroder.

corrosion {s} (lat. corrosio) Action, effecto del substantias corrosive, - del beton.

corrosive {adj} Que corrode, que rode. Fig. maligne, perverse: ironia - .

corrosivo {s} Substantia que corrode, que rode.

corrugar {v} Rugar: - le fronte, papiro corrugate, ferro, carton corruga

corrugarion {s} Action de corrugar, de rider, supertoto parlante del supercicilios e del fronte: - le fronte.

corrumper /-rump - /- rupt - {v} (lat. corrumpere) Guastar, deteriorar, descomponer: le calor corrumpe le carne. Fig. Alterar, denaturar (render improprie al consummation), disnaturar; : - le gusto; depravar; pervertir: - le mores; ingagiar a ager contra su deber, soldar, stipendiar: - un functionario, - un judice; ager incorrectemente, falsificar: - un texto, - un parola. De hic: corruptibile - corruptibilitate, incorruptibile - incorruptibilitate; corruption; corruptor, corrupte - incorrupte corrupt - vide corrumper

corrupte {adj} Putride, decadite, infectate etc. ; disnaturate: linguage -

corruptibile {adj} Inclinate al corruption: functionario - .

corruptibilitate {s} Natura de celle qui es inclinate al corruption.

corruption {s} (lat. corruptio) Putrefaction, decomposition: - de carne, le - del sanguine. Fig. Alteration, deformation: - moral/de mores/de costumes; falsification: - electoral, tentativa de - ; - del gusto, - de un texto, - del linguage. Der. Crimine del functionario o del empleato qui traffica de su autoritate o de celle qui cerca a corrumper le.

+ corruptive {adj} Habente le tendentia a corrumper: pecunia - .

corruptor {s} Qui corrumpe le spirito, le mores, le gusto, un texto

corsage {s} (parola fr. , de corpore) Blusa o parte alte del vestimento feminin que coperi completemente le busto.

+ corsario {s} (ital. corsare) Nave armate, libere; Per exp. aventurero facente actos de pirateria, pirata. Fig. Homine rapace.

+ corse {adj} (del Corse = Cordica) Dialecto italian parlate in Corsica.

corset {s} (parola fr. , de corpore) Subvestimento feminin con balenas, destinate a mantener le busto e le hancas; cinctura: - medical/orthopedic. De hic: corsetero

corsetero {s} Qui face corsetes.

Corsica {spr} Insula in moed Mediterraneo, constituende un region de Francia, urbe principal Ajaccio;

+ corso {s} Habitante de Corsica, lingua parlate la.

corte {s} (del lat. cohors, cohortis, suite de un prince); spatio clause de muros o de constructiones, pullario; : - interne/interior, - de ferma, - de schola/de recreation, - de tennis. Residentia de un soverano: viver al - , - imperial; insimul del personages qui ambi le soverano: medico del, ceremonia del - , poeta del - , dama de - , vita de - , festa de - , servicio de - , favor de - , buffon de - , lucto de - , usages del - , marechal de - , dignitario de - , cappellano del - , carrossa del - , predicator del - , consilio del - residentia del - , - de Francisco I, stilo del - , linguage del - , intrigas de - , auto de - , facer le - a un prince. Denomination de certe tribunalos importante: - de appello, - de cassation, - martial, - de contos, alte - de justitia - supreme; facer le - a.

cortes {spl} (parola esp.) Assembleas cargate in le statos iberic de discuter le leges e de votar le imposto.

cortesana {s} Femina de mal vita.

cortesano {s} (ital. cortigiano) Homine de corte; celle qui flatta per hypocrisia, per bassesa o per interesse.

cortesar {v} Facer le corte a: - le grandes.

cortese {adj} (del anc. fr. court, corte) Qui se conduce per un politessa rafinate: - verso tote le mundo; que testimonia politessa: manieras - , roman(ce) - , poeta - , poesia - . De hic: cortesano; cortesana; cortesia; cortesar; cortese – discortesia