Page:Cosmoglotta A 128 (Sep-Dec 1939).djvu/31

From Wikisource
Jump to navigation Jump to search
This page has not been proofread.

CURSES « RALIN » por li studie de « Occidental »

Li SCOED va inaugurar su editiones per far aparir durant li proxim mensus li curses RALIN.

Quo es li curses RALIN ?

Nor lectores memora li brochura de nor activ e entusiastic coidealist sr. H. Littlewood Vers un lingual instruction plu rational in quel li exposi su lingue-pedagogic opinion in resummate. Quelc typic leciones monstrat su metode quel esset experimentat durant circa 30 annus per li docentie del lingue anglés che nederlandeses. Experimentes esset fat con li unesim leciones redactet por li instruction de Occidental : ili monstrat nos que li metode es aptissim. Pro to noi decidet editer ii in li secuent form con li nomin de curs « RALIN » :

I. Li parte international (tot in Occidental) contene circa 40 leciones, con introduction concernent li usa del curs.

II. Li parte national quel contene li exact traduction del parte Occidental, con introduction, explicationes e fonetic transscrition.

Li parte international va esser usabil sin li parte national per omni Occidentalistes por perfectionar se in fluent scrition et parlada de nor lingue.

Por li novicios, li parte national es necessi, nam it permisse controlar li traductiones.

Li unesim parte national, ja pret por multiplication, es Anglés. Probabilmen va secuer secun ti ordin li partes nederlandés, francés, svedés, hispan, italian, german, etc.

Li precies ne es ancor fixat, ma in septembre-octobre chascun Occidentalist va reciver plu ampli informationes pri ti curses.

Qui desira reciver li curs international e un del curs national es petit manifestar su interesse per scrir al : Institute Occidental, Chapelle (Vaud), Svissia.

F. L.


Li numero 000 000. — Li colpes del hasard es inprevisibil ! Li calcul del probabilitos pruva que li possibilitá ganyar un numeró inter 100 000 es tam litt que it ne vale li pena parlar pri it. Alcun numerós, quam 0, 00, 000, 0000, etc. sembla tam strangi, que null comprator vell selecter les. Pro to li loteries generalmen evita printar biletes con tal numéros.

On posse judicar li stupefation del organisatores del american loterie de 1937, quande li sferes, por determinar li max grand premie, composit just li numeró 000 000 quel ne existet sur li biletes. On devet recomensar li tiragie ! Miraculosi hasard quel forsan nequande va repetir se ma quel tamen va obligar li organisatores del futur loteries previder anc ti strangi numeró.

In Francia on ne printa biletes portant solmen nulles, ma, pro que omni eventualità es previdet, it es consentit que si li numeró 000 000 vell surtir con un premie, ti premie apartene al numeró 100 000. In

consecuentie, li bilet portant ti numeró have du chances vice un.

77